✾ Nu pot controla ✾

Nu pot controla acea furie ce naște în mine când te observ în jurul altei persoane. În minte mi se petrec o groază de scenarii și mă simt înlocuită, deși nu sunt a ta. Nu pot înțelege cum într-un timp scurt am ajuns să țin la tine, iar după o lungă perioadă de timp încă sper, iar sentimentele devin mai puternice ca niciodată. 

Încerc...

.. să trec peste, să evit ceea ce-mi face rău, să nu mai sper..dar ești tot aici, în mintea mea, sufletul meu.

Timpul cică le rezolvă pe toate, dar nu prea e așa. Poate e, dar la mine nu.

Toata această durere ce o port în suflet îmi stârnește furie, o dramă îndelungată, lacrimi.

Tu observi..

..dar nu-ți pasă. Te prefaci că nu ști nimic. E doar o joacă pentru tine care îmi rănește interiorul.

Iar eu .. această durere nu o  pot controla.

✾ Tu poți ✾

E timpul să vezi altfel lucrurile.

Să încerci să-ți refaci puterile, să devii alt om.

Mai bun.

Mai puternic.

Mai încrezător.

Să pășești cu pași repezi spre un nou început, un viitor mai bun. Totul până acum a fost un test, greu,  dureros, pe care l-ai trecut cum ai putut, iar acum ai șansa de a lăsa totul în urmă. 

Privește spre lucrurile mai bune, persoanele importante din viața ta. Tu decizi ce meriți cu adevărat, nu cei din jur. 

Doar tu te poți critica pe tine însuți, doar tu te poți schimba și nu altcineva. Doar tu ai dreptul de a face alegerea corectă.

Tu poți.

✾Doare ✾

Mărturisesc.

Doare!

Chiar doare să te privesc mereu, neîncetat cum mă ignori în totalitate.

E o durere profundă, adâncă.

 De ce-mi faci asta?

Tu nu înțelegi ce înseamnă durere?

N-ai simțit-o în tot acest timp?

N-ai simțit-o nici atunci când ai plecat?

Cum poți fi atât de indiferent? 

Măcar observi ce faci? Cât poți distruge un om care te iubește?

Chiar doare să te văd cu altcineva! 

Nici nu vreau să-mi imaginez! 

Nu pot accepta și acest lucru! 

Doare când mi se face dor de tine, când nu-mi vorbești ca înainte, când ești lângă ea, când te văd supărat, când te știu bolnav, când nu te pot ajuta, și ..că nu mai pot fi a ta.

Doare!

Mărturisesc.

✾ O altă zi ✾

E o altă zi banală.

Nu e chiar specială, nu e o zi diferită de celelalte, e doar o zi normală.

O zi la fel ca celelalte de când te-am întâlnit, și ți-am făcut loc în lumea mea mică.

Asta nu înseamnă că ești special.

Ești o simplă persoană, cu defecte și calități.

Ești egoist.

Indiferent.

Al dracului de enervant!

Și cu toate astea, mă faci fericită.

Mă faci să zâmbesc doar uitându-te la mine, vorbind cu mine. De aceea, e o altă zi normală. Nu-mi pot lua gândul de la tine, îmi aduc aminte de noi, și tot așa.

 Mi-aș dori o zi mai diferită, să pot asculta pe cineva când îmi vorbește fără să îmi aduc aminte din nou de tine. 

E chiar enervant, foarte enervant.

Mă întreb cât timp am să o mai țin așa?

Când pot să te uit?

Să nu te mai iubesc atât de mult?

✾ Rușine ✾

Suntem înconjurați de oameni cu personalități diferite.

Unii dintre noi știm prețuii timpul, persoanele dragi, ajutorul primit, prietenia, iubirea, familia, diverse lucruri, însă, nu toți vrem să acordăm o importanță amintirilor frumoase pe care le avem datorită persoanei care ne-a schimbat în bine, ne-a învățat să iubim, să avem încredere în noi, și să-i înțelegem pe cei din jur.

Detestăm despărțirile. 

Doare să ne luăm rămas bun, să ne prefacem că totul va fi bine, că nu suntem răniți, că nu ne este dor, să negăm că am iubit.

Dar

...

Nu este o rușine, este ceva real.

Ceva ce ne descrie.

Suntem mândrii. Orgolioși. 

Suflete rănite, împietrite de durere. 

Ce ne oprește... să iubim?

Ce ne oprește... să iertăm?

Ce ne oprește... să fim alături de persoana pe care nu o putem uita?

Să-ți fie rușine, ție!

Tu, care stai și te holbi la ea de fiecare dată când o zărești!

Tu, care ai rănit-o, dar încă ți-o dorești!

Tu, cel care o iubești!