✾ Rușine ✾

Suntem înconjurați de oameni cu personalități diferite.

Unii dintre noi știm prețuii timpul, persoanele dragi, ajutorul primit, prietenia, iubirea, familia, diverse lucruri, însă, nu toți vrem să acordăm o importanță amintirilor frumoase pe care le avem datorită persoanei care ne-a schimbat în bine, ne-a învățat să iubim, să avem încredere în noi, și să-i înțelegem pe cei din jur.

Detestăm despărțirile. 

Doare să ne luăm rămas bun, să ne prefacem că totul va fi bine, că nu suntem răniți, că nu ne este dor, să negăm că am iubit.

Dar

...

Nu este o rușine, este ceva real.

Ceva ce ne descrie.

Suntem mândrii. Orgolioși. 

Suflete rănite, împietrite de durere. 

Ce ne oprește... să iubim?

Ce ne oprește... să iertăm?

Ce ne oprește... să fim alături de persoana pe care nu o putem uita?

Să-ți fie rușine, ție!

Tu, care stai și te holbi la ea de fiecare dată când o zărești!

Tu, care ai rănit-o, dar încă ți-o dorești!

Tu, cel care o iubești!